ganduri peste ganduri!

"Daca Dumnezeu exista si eu cred, nu am pierdut nimic, dar daca Dumnezeu exista si eu nu cred, oare nu am pierdut totul????"
Sunt un teolog si nu il pot exclude pe Dumnezeu din scrierile mele, din viata mea, din tot ce s-a intamplat si din tot ce mi se va intampla. Am avut de multe ori dubii in ceea ce ma priveste si in ceea ce viitorul imi rezerva. Nici acum nu pot spune cu certitudine ca da, asta e ceea ce vreau pentru mine. Ma gandesc la aceasta mare taina a preotiei si imi dau seama ca sunt nevrednic sa o primesc, ca sunt prea pacatos, ca abia ma pot conduce pe mine insumi, dar sa mai conduc o intreaga oaste de oameni pe cararile mantuirii. M-am tot saturat sa aud: "lasa mama ca e meserie frumoasa si banoasa, ca esti asigurat pe viitor" , dar nimeni nu se gandeste ceea ce presupune cu adevarat aceasta "meserie", aceasta chemare pe care Dumnezeu ti-o face in mod particular. Nu vreau sa imi asum ceva ce este mai presus de mine, sa imi aleg ceva ce nu voi putea duce la capat si sa pierd oamenii pe care Dumnezeu mi-i va incredinta, decat daca nu ma voi simti cu adevarat pregatit.