despre una alta

nu stiu cu ce sa incep .... am atatea de spus si totusi nu stiu cu ce sa incep.....viata asta e prea scurta ca sa nu ne bucuram de ea atat cat Dumnezeu ne permite , trecem prea nepasatori pe langa oamenii care ne inconjoara , pe langa tot ceea ce ni se intampla , vrem sa facem foarte multe si totusi nu reusim sa facem decat foarte putine , ne ancoram in viata asta cu atatea vise , dar nu le indeplinim decat pe cateva... oare de ce???
pentru inceput nu am sa postez decat o poezie care sper sa va placa....

nu mai ştiu cu ce eram dezbrăcat când inima ta explodase prin soare un copil te privea încurcat căutând-ţi iubirea prin mare pe plaja tăcerii scriam pe nisip picioarele tale urcau până-n vise mă priveai fireste buimac înviind regrete ucise nu mai ştiu de ce mă iubeai aşa gol viciat de tristeţe tu veneai de la pol cu inima îmbrăcată în zdrenţe dar a fost asa o pictură din Eden tu Evă eu Adam exilaţi printre îngeri